Fascinanta lume a creierului
Tehnologia Neuro-Music se bazează pe cercetările asupra creierului uman şi descoperirile realizate în domeniul Neuroştiinţei de-a lungul a mai bine de 80 de ani. Vom prezenta în continuare, de-a lungul mai multor articole, elemente semnificative legate de știința care se află în spatele acestei tehnologii extraordinare care a adus multe beneficii oamenilor în ultimii zeci de ani.
Avem un creier uluitor. Este cea mai complexă structură din universul pe care îl cunoaştem. Conţine un număr de neuroni mai mare decât numărul stelelor din Calea Lactee – peste 100 de miliarde. Între aceşti neuroni există în cortexul cerebral 60 de trilioane de sinapse, dar s-a calculat că sunt posibile mai multe conexiuni neuronale (sinapse) decât numărul de atomi existenți în întregul Univers. Este construit pe mai multe „etaje” pe care le-am putea numi: creierul reptilian, creierul emoțional sau limbic și neocortexul. Neocortexul este cea mai nouă și mai evoluată apariție la nivelul creierului și el ne definește ca rasă umană. El este alcătuit dintr-un strat de neuroni cu o grosime de 3 milimetri numit cortex, care cuprinde în cele 6 straturi ale sale circa 16 miliarde de neuroni care sunt susţinuţi de 100 de miliarde de alte celule mai mici ce alcătuiesc nevroglia.
Datorită numeroaselor circumvoluţiuni, suprafaţa desfăşurată a creierului este foarte mare: 2500 cm2.
Deoarece necesită o permanentă alimentare cu oxigen şi glucoză, creierul este puternic vascularizat. Dacă s-ar pune cap la cap lungimea tuturor capilarelor sale, s-ar obţine imensa lungime de 1200 km! În ceea ce priveşte lungimea fibrelor nervoase din întregul sistem nervos central, acestea puse cap la cap ar forma un fir în lungime de peste 5 milioane de km! Presupunând că la nivelul tehnicii actuale s-ar putea realiza un aparat care să duplice în totalitate funcţiile creierului nostru, el ar ocupa o suprafaţă echivalentă cu cea a unei întregi hale de producţie!
Creierul controlează întreaga noastră fiinţă, existând proiecţii pentru toate funcţiile fizice şi intelectuale ale corpului. Potrivit ultimelor cercetări, memoria s-a descoperit a fi localizată la nivelul întregului creier prezentând o structură de tip holografic, cu alte cuvinte s-a constatat că memoria nu dispare în urma îndepărtării unor porţiuni din creier (extirpări de dimensiunii medii), ea poate dispărea însă brusc în cazul îndepărtării unei părţi suficient de mari din acesta.
Creierul este format în principal din două părţi: creierul mare sau encefalul şi creierul mic sau cerebelul. Activitatea cerebelului este în legătură cu funcţia motorie involuntară ce implică respiraţia, bătăile inimii etc. şi în general acţiunile involuntare care scapă conştiinţei obişnuite.
Creierul mare este format din două emisfere care sunt unite printr-un organ numit corpul calos (corpus calosum). Aici sunt reprezentate senzaţiile, funcţiile psihice, funcţia vegetativă şi funcţia motorie conştientă.
În vechea paradigmă a științei se consideră conștiința ca fiind un epifenomen al propriului creier. Cu alte cuvinte, conștiința este un produs al creierului. În noua paradigmă, însă, conștiința este baza existenței, iar creierul este un epifenomen. Dacă temelia este conștiința, iar creierul vine pe locul doi, atunci este firesc să te întrebi cum anume să ți-l folosești în mod optim ca să realizezi scopurile conștiinței și al evoluției acesteia.
Prin stimularea cerebrală cu ajutorul sunetelor realizată cu ajutorul tehnologiei Neuro-Music, putem să determinăm o extraordinară transformare la nivelul creierului nostru, îmbunătățind, optimizând sau chiar trezind la viață o mulțime de capacități latente, care, toate împreună, ne pot face viața mult mai bună, mai înfloritoare, și mai fericită.
Cum se reflectă în celulele nervoase stimularea cerebrală cu sunet și fenomenul de repetiţie a unei sugestii
O descoperire fundamentală a neuroştiinţei este aceea că celule nervoase care se activează împreună la un anumit moment, se şi interconectează. Dacă la un moment dat faceţi ceva (o acţiune oarecare), o colecţie liberă de neuroni va forma ca răspuns o anumită reţea.
Dacă nu repetaţi ceea ce aţi iniţiat anterior, în creier nu va rămâne nici o urmă. Doar atunci când un anumit tip de comportament este reluat mereu şi mereu, respectivele celule nervoase dezvoltă o conexiune din ce în ce mai puternică, deoarece acţionează din ce în ce mai uşor ca reţea.
Actul repetiției mentale este o cale eficace de dezvoltare și modelare a circuitelor cerebrale. Există studii recente în domeniul neuroștiințelor care arată că ne putem transforma creierul prin gânduri. Așa că puneți-vă următoarea întrebare: ce anume repetați cel mai des în minte, la ce anume reflectați de obicei și sfârșiți prin a pune în practică? Este necesar să înțelegem că, din punct de vedere neurologic, devenim tocmai lucrurile la care ne gândim în mod repetat.
Dacă veţi continua să acţionaţi la nesfârşit apasând butonul de repetare din reţelele neuronale, acele obiceiuri vor deveni din ce în ce mai interconectate în creier – deci mai greu de schimbat. Pe măsură ce o conexiune este folosită mereu şi mereu, ea devine mai puternică şi ulterior mai stabilă, precum se petrece atunci când, într-o poiană, umblând mereu prin acelaşi loc, veţi da naştere unei poteci bătătorite prin iarbă.
Acest lucru poate fi avantajos atunci când acțiunea repetitivă pe care o realizăm este benefică pentru noi, caz în care o numim învăţare, dar poate, de asemenea, să conducă prin „bătătorirea” acelei căi neuronale la dificultatea schimbării unui model comportamental nedorit, în cazul în care repetăm mereu anumite acțiuni care ne fac rău.
Din fericire este valabil şi reversul medaliei: celulele nervoase care nu se mai activează împreună, renunţă şi la a se mai interconecta. Ele îşi pierd relaţia pe termen lung. De fiecare dată când întrerupem procesul mental sau fizic obişnuit reflectat într-o relaţie neuronală, celulele nervoase şi grupurile de celule ce sunt conectate una cu cealaltă încep să înceteze relaţia. Conexiunea neuronală slăbeşte până când dispare cu totul.
Ce se întâmplă, de fapt, este că micile dendrite se desprind de unele celule nervoase pentru a se reconecta cu altele, fapt ce permite abandonarea vechilor modele şi crearea unora noi.
În felul acesta putem înțelege mult mai bine efectul sugestoterapiei, sau cu alte cuvinte, efectul utilizării afirmațiilor benefice repetitive. Utilizarea lor constantă pentru o anumită perioadă de timp, va determina apariția unor noi circuite neuronale stabilela nivelul creierului, dar și a unor noi rezonanțe subtile benefice, aspect care se reflectă în noi modele comportamentale mult mai armonioase și utile vieții noastre.
În același mod putem să înțelegem și aportul semnificativ pe care îl aduc programele de stimulare cerebrală. Programele audio Neuro-Music, prin stimulii sonori repetitivi, determină activarea anumitor rețele neuronale vaste, rețele care determină la rândul lor transformări mentale și emoționale profunde și de durată. Vom detalia aceste fenomene în articolele următoare.